Corturile Thule – perfecte pentru aventurile voastre în aer liber

Cea mai nouă gamă de transport pentru căței

Cele mai noi suporturi de bicicletă

Articolul Thule x CVF24 – accesorii auto și transportul animalelor de companie apare prima dată în Asociația CamperVan Romania.

Produsele lor, cum ar fi PATRAR, PRIMORDIAL, CUVEE EXPERIENCE, DUH și ECOU, sunt expresii autentice ale unui stil de viață sănătos și autentic. La workshop-urile de la CamperVan Fest 2024, veți avea ocazia să învățați despre practicile biodinamice care fac vinurile atât de speciale. De la solurile fertile și echilibrate natural, până la procesul de vinificație fără drojdii sau adaosuri artificiale, veți înțelege cum natura își lasă amprenta asupra fiecărei sticle.

Din punct de vedere al viziunii biodinamice, conceptul înseamnă că strugurii au fost obtinuti prin procedee agricole care nu au folosit nici o substantă de sinteză. Singura substantă folosită este sulfatul de cupru de mină, adică piatra vânătă, care se găsește în natură. De asemenea, dezvoltarea viei și a strugurilor s-a făcut pe soluri fertilizate prin păstrarea unui echilibru biologic natural, în care coexistă o diversitate mare de plante și insecte specifice zonei și în care interventiile umane se limitează la lucrările mecanice specifice și la plantarea anumitor specii de floră menite să asigure dezvoltarea armonioasă a ecosistemului local;Împreună cu experții cramei și un somelier dedicat, veți explora secretele acestor vinuri și veți participa la degustări ghidate, îmbogățindu-vă cunoștințele și savurând momente de bună dispoziție. Pe scurt, la standul lor veți găsi „Natura într-un pahar cu vin” și veți descoperi cum respectul pentru mediu poate crea vinuri de o calitate inegalabilă.

Dacă nu ați luat încă biletele la festival, este un moment bun să dați click aici

Articolul Domeniul Bogdan x CVF24 – Degustări de vinuri biodinamice apare prima dată în Asociația CamperVan Romania.

În cadrul workshop-ului, vom testa diverse stiluri de pizza, de la tradiționala Margherita până la creații proprii, toate coapte la perfecție, la temperaturi de pana la 500 °C. Participanții nu numai că ar învăța teoretic, dar vor pune în practică ceea ce au învățat, bucurându-se de propria pizza proaspăt coaptă.

Cuptoarele Ooni sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a atinge temperaturi foarte ridicate, necesare pentru a coace, de exemplu, pizza în stil napolitan, cu crusta crocantă și ingrediente proaspete. Aceste cuptoare compacte și portabile sunt alimentate de gaz, lemn sau peleți, oferind o flexibilitate excelentă în utilizare. Datorită designului lor eficient și super robust, Ooni poate atinge temperaturi de pana la 500°C în doar 15-20 minute, asigurând o coacere rapidă și uniformă. Fiind ușor de utilizat și accesibile la preț, cuptoarele Ooni au devenit populare atât în rândul pasionaților de gătit acasă, cât și în comunitățile de bucătari profesioniști sau, desigur, iubitorilor de natură.

Ca orice activitate de festival, sperăm să educăm și să inspirăm iubitorii de pizza, într-o atmosferă plină de entuziasm și creativitate la standul CampingGrill.ro. Workshop-ul va fi organizat în ziua de vineri. Utilizând cuptoarele Ooni, ne vom bucura de avantajele mobilității și performanței acestor echipamente grozave, dar și de o experiență interactivă și practică.

Sperăm ca, după acest crash course, să plecăm acasă cu multe cunoștințe valoroase și amintiri plăcute despre pizza aia bună, având posibilitatea de a recrea experiența în propriile bucătării. Dați un click pe eveniment, în primul comentariu și prindeți ultimele zile de Early Bird Tickets, ca să ne vedem pe 15 August la cel mai mare festival al iubitorilor de aventură și călătorii. Dacă nu ați luat încă biletele la festival, este un moment bun să dați click aici

Articolul OONI x CVF24 – Workshop de pizza în natură apare prima dată în Asociația CamperVan Romania.

Victron Energy sunt, fără îndoială, lideri de piață în Europa, în ceea ce privește calitatea produselor si sistemelor fotovoltaice pe care le produc pentru rezidențial și industrial. Ce nu știe multă lume este că, în 1973, compania a pornit cu ideea de a produce invertoare și chargere pentru industria marină, cum ar fi velierele. Acestea nu-s nici mai mult nici mai puțin decât campere acvatice. 

Fast forward până în 2022 când la prima ediție CamperVan Fest, echipa Darcom Energy, importatorii Victron Energy în România, au propus să folosim o remorcă fotovoltaică pentru a alimenta zona centrală. Pentru cine nu a prins ediția CVF22,  e un moment bun de menționat că în timpul festivalului a poluat aproape continuu, cu mici pauze ca să simtă și panourile solare că nu au venit degeaba. Dar nu a fost chip să ne declarăm zero energy pentru că a trebuit să cerem ajutorul unui generator ca să ținem totu funcțional. Dar a fost un festival hibrid și un început grozav de colaborare, pornit pe cea mai nepotrivită vreme.

CVF23 a fost ALTFEL. Ne-am consultat din timp, am estimat ce consumuri avem iar echipa Victron ne-a întrebat: “Ce ziceți dacă instalăm un parc fotovoltaic în locație?”. Firește, ce puteam să zicem în afară de un mare DA. Pe lângă array-ul de 15kw montat, am mai avut încă 15kw pe remorca fotovoltaică și cu o a treia orientare pe unul din Sprinterele Darcom. Toată această energie ajungea zilnic într-un banc de baterii de 80kWh LiFePO4 cu un sistem trifazic cu invertoare Quattro care au asigurat luminile la festival, energia pentru vendori, încărcarea mașinilor electrice de la organizare și curent pentru “organizarea de șantier”. La finalul lui CVF23, când ne-am uitat pe VRM să vedem ce ne spune Cerbo, s-au produs și consumat peste 500kWh, 100% din surse regenerabile. 

Efortul de a construi infrastructura pentru un festival sustenabil nu este mic. s-au muncit 4 zile la montat – demontat, iar echipa neobosită Victron Energy + Darcom Energy s-au asigurat mereu că totul merge perfect. CVF24 va fi un nou exercițiu de independență energetică pe care îl punem la cale, în încercarea noastră permanentă de a duce mai departe un festival din ce în ce mai sustenabil! 

Dacă nu ați apucat să vă luați bilete la CVF24, acesta este un moment excelent. Durează 10 secunde iar între 15 și 18 August, la Râșnov, puteți vedea grozăvia fotovoltaică ce alimentează festivalul nostru si puteți participa la workshop-urile sau tombolele Victron Energy! 

Articolul CamperVan Fest powered by Victron Energy: împreună pentru un festival mai sustenabil apare prima dată în Asociația CamperVan Romania.

Azi vorbim despre jucarii, si o sa fie un episod mai, distractiv, sa zicem. Nimic din ce trecem in revista azi nu e absolut necesar intr-un camper, dar unele analizeaza, altele protejeaza, unele iti fac viata mai usoara, iar altele sunt pur si simplu interesante.

O sa incepem cu incarcarea din alternator. Sigur, la multe autorulote de serie, e ceva care vine standard. La masinile de overland sau dubele DIY, insa nu. Si e un subiect ce trebuie acoperit. Din punctul meu de vedere, incarcarea din alternator este o sursa extrem de eficienta si stabila de curent. Daca exista situatii in care ai sau nu soare, cand se invarte motorul, curentul vine constant. Desigur, nu recomand sa stai in campare cu motorul pornit 3 ore ca sa incarci bateriile. Dar daca te misti odata la doua zile si conduci de colo colo, incarcarea din alternator e o sursa relevanta si constanta de energie. Incarcarea asta se poate face printr-un releu, printr-un DC-DC sau buck boost. Releele cele mai intalnite sunt de la IBS, T-Max sau Cyrix de la Victron. Sunt niste solutii bune, la un pret foarte accesibil. Varianta de DC-DC charger stie sa incarce mai bine si cumva in regim smart, si poti gasi de la Voltronic, CTEK, Victron, MasterVolt sau Dometic. Nu intram in modele dar e important de stiut ca pot incarca cu pana la 100Ah, daca te lasa alternatorul. Noi avem un setup de genul acesta, Gloria fiind echipata din fabrica cu un alternator marit de 260A, pentru utilizari speciale. Clar, toate acestea sunt limitate de voltajul bateriei principale asa ca cei 100Ah nu sunt mereu prezenti, dar am incarcat uzual cu 50-70Ah ceea ce oricum e genial. In esenta toate fac acelasi lucru. Poate vom apuca sa luam cazuri individuale si sa le discutam pe larg, dar ca idee, toate te ajuta sa incarci din alternator si prioritizeaza bateria masinii pentru protectie. In cazul meu, pe langa sensul de incarcare de la alternator la auxiliar, am si un releu Cyrix pus pe sensul invers, in care pot conecta bateriile auxiliare pentru a da curent masinii, daca ramane fara din orice motiv. Deci merge si asa si asa.

Buuun, ce mai avem? Pai mai exista battery protect. Aici nu stiu decat un singur producator, adica Victron, care are Battery Protect si Smart Battery Protect. Diferenta dintre ele este ca unul are bluetooth si se configureaza si verifica mai usor. Aceasta unitate se pune pe circuit si iti taie curentul de la consumatori la un voltaj agreat pentru a nu deteriora bateriile. Simplu si la obiect, dar cred ca e o chestie relativ importanta si ieftina. Un Battery protect pentru uz general e pana intr-o suta de euro si poate salva baterii mult mai scumpe.

Tot la capitolul chestii cu doua borne exista si shunt sau smart shunt. Orice companie care produce echipamente de camping, sau DC in general, o sa aiba o varianta a acestui produs, Dometic, Mastervolt, Victron, voltronic si multi alti. Si evident vine intrebarea: Ce naiba face acest shunt asa magic, ca nu prea am auzit de existenta lui. Pai, el de la sine putere nu face mare lucru, doar trece curent si informatie prin el. Dar daca legi un ecran la shunt sau te legi cu telefonul pe bluetooth, poti vedea multe informatii despre curentul acela: cat trece, cat a trecut, care e starea bateriilor si multe multe altele. E un device de masura si control foarte util. Nu pare mare lucru dar ajuta sa stii exact unde te situezi cu consumatorii si cu curentul din baterii.

Toate echipamentele de care am vorbit pana acum, precum si cele din episoadele trecute cum ar fi controller-ul solar, invertorul sau bateriile, pot fi integrate in sisteme complexe. Revin la acesti 3 producatori, mari Mastervolt, Victron si Dometic, care fiecare are cate o varianta a acestui device. La Victron se numeste Cerbo GX, la Mastervolt DC Distribution 500 si la Dometic … am uitat. Dar toate fac acelasi lucru, leaga toate celelalte elemente si iti permite tie sa vezi tot ce se intampla oriunde, dar absolut oriunde in sistem. Putem sa ne uitam la mine, daca ne legam pe bluetooth avem tot ce e instalat aici, inclusiv il putem vedea si pe Cerbo aici. Insa, mai departe, la interior avem un Touch GX  unde putem vedea toata informatia din toate chestiile conectate la Cerbo GX. Si, mai mult de-atat avem posibilitatea de a vedea si controla aceiasi parametri pe net ca admini de pe Victron Remote Monitoring sau VRM. Asa ca oriunde as fi, eu pot sa vad cat curent am in baterii, cata apa am in rezervoare, care e temperatura interioara si tot asa. Unitati oarecum de tipul acesta, de fapt mai degraba Venus Gx pot fi configurate ulterior cu task-uri mai complexe. Exemplu: daca bateriile mele ajung in float, ca sa nu irosim energia, porneste boilerul electric si incalzeste apa. Sau, daca temperatura scade sub x grade, un releu imi porneste incalzirea in pardoseala, sau webasto. Depinde de la caz la caz. Eu nu m-am aventurat atat de mult in configurari dar acestea sunt posibile si foarte, foarte interesante.

Mai exista panouri de sigurante, hebluri si tot felul de alte jucarii mici si nu o sa ne complicam chiar cu toate. Ideea era sa vedem componentele mai mari si mai relevante: unitati pentru incarcarea din alternator, protectia bateriilor, informare, control si modificare de parametri. E important de mentionat totusi ca acestea tind sa lucreze cand sunt intr-un ecosistem single brand. Adica un invertor sau un shunt dometic nu va vorbi cu un creier de la mastervolt, de exemplu. Fiecare brand are protocoalele sale si cabluri de conexiune diferite, si sunt gandite sa mearga cu produse din aceeasi serie. Cu alte cuvinte, daca vrei sa iti faci un sistem mai complex, e bine sa alegi din timp cu ce producator vrei sa lucrezi si sa te asiguri ca are toate chestiile pe care ti le doresti la puterile de care ai tu nevoie.

Daca v-a placut episodul, nu uitati sa dati un share in comunitatea voastra.

Articolul Elemente auxiliare ale sistemului electric apare prima dată în Asociația CamperVan Romania.

Generic, un invertor va transforma curentul din 12 / 24 sau 48v continuu in 230 sau 110 pentru americani, curent alternativ. Adica din ce folosim la prizele de masina sau usb la ce folosim la prizele din casa. Exista invertoare care sunt si chargere, adica pot prelua din retea 230v si pot transforma in 12 / 24 / 48v pentru a incarca bateriile. Vom vorbi si despre acelea mai spre final.

Sunt cateva aspecte ale invertoarelor la care trebuie sa fim atenti: puterea in W, care include si puterea maxima sau peak power in w, consumul propriu, eficienta si sinusul pur. Cu toate aceste aspecte producatorii sunt destul de generosi in interpretare, ca sa nu zicem ca mint direct sau mint prin omisiune. Si trebuie sa le discutam pe rand, sa vedem ce inseamna, de ce sunt importante si cum le manipuleaza vanzatorii, pentru ca pe mine ma cam enerveaza si in esenta este un fel de inselaciune. Scuze, nu e un fel de, este inselaciune direct.

In primul rand avem puterea in W la consum normal dar si in peak Aceste numere ne spun noua cat poate sustine invertorul ca si consum constant si consum maxim, pe perioade extrem de scurte, adica secunde sau in cazuri generoase zeci de secunde. In general peak-ul este dublul curentului normal. 

Hai sa vedem un studiu de caz: Intri pe un shop online si vezi un invertor de 1000w. Stii ca ai un espressor mic ce consuma 850w si, faci un calcul simplu cum ca 850 e mai mic decat 1000, si zici gata, asta-i pentru mine. Adauga in cos. A doua zi, bate la usa baiatul de la FAN cu coletul, il desfaci, il montezi si vrei sa faci primul test. Surpriza emisiunii … invertorul intra in protectie si anume instant, knock out in 2 secunde, iar tu ramai cu si portofelul gol si cu sufletul gol si te intrebi ce dracu se intampla? Putina lume stie ca watti chinezesti nu-s la fel cu aia europeni de calitate. Sunt mai mici, mult mult mult mai mici, cam 60-70% din aia normali. Deci in esenta, prima problema la putere este ca wattii declarati de pe cutie nu sunt aia din invertor. Problema asta exista de ani de zile la invertoarele low end. Stiu pentru ca am si eu unul de 600w care era prins prin Pajero si care guitza daca bagam doua macbook-uri si o lada frigorifica la incarcat in el, desi teoretic ar trebui sa mearga fara probleme. Invertor chinezesc de la Well, care nu face ce promite, caz concret la mine. Plus caz concret cu espressorul, de la un amic. Chiar eram de fata cand s-a intamplat grozavia.

Dar asta nu e cea mai grava chestie ca watti sunt putin mai mici decat pe cutie. Cu samsareala asta s-a cam obisnuit lumea. Mai nou insa, a aparut o chestie complet noua la invertoare si anume, in loc sa treaca puterea nominala pe descriere, se trece peak power. Deci invertorul nostru de 2000w de fapt stie 2000w doar 15 secunde, sau ce numim peak power, pana intra in protectie, ca in realitate el este un invertor de 1000w. Asta nu e deloc ok si o vad ca pe un soi de inselaciune. Am vazut pe mai multe site-uri mari de vanzari, nu e un caz izolat. Conventia, de cand lumea si pamantul, este sa trecem puterea nominala, nu peak-ul. E ca si cum as zice eu ca pot sa alerg cu 3 minute pe kilometru, ca un campion mondial. Dar omit sa spun ca pot sa alerg cu 3 minute pe kilometru cam 100 de metri, pana ma opresc in primii boscheti si imi dau duhul. Dar eu coafez informatia ca sa ma puna pe mine intr-o lumina buna si, in esenta, este complet neadevarat.

Piata incepe sa fie inundata cu chestii de genul asta si rezultatul, pe termen scurt, o sa fie echipamente electronice stricate si invertoare prajite. Nu iau apararea site-urilor mari sau marketplace-urilor, pentru ca partenerii posteaza tot felul de chestii. In prima faza e vina producatorilor, pentru ca e o informare inselatoare facuta cu buna stiinta si apoi a importatorilor care vor sa vanda orice dupa ce ii dau un pic de polish si zic ca e profesional sau premium sau ce cuvinte triste de marketing mai folosesc in descrieri. Deci, intotdeauna va uitati la puterea nominala si … din pacate … invertoare sinus pur de 2000-3000w la 100 de euro nu exista decat in vise. Ce gasiti pe site-uri sau, mai rau, pe OLX, au de multe ori specificatii false, care nu sunt adevarate. 

Urmatorul criteriu important dupa mine tine de sinus pur / sinus modificat. Dupa cum ii spune si numele, un invertor cu sinus pur va livra un curent foarte stabil si de calitate superioara, care seamana cu graficul functiei de sinus de la matematica. Pe cand sinusul modificat va arata ca o serie de scari care urca si coboara. In esenta, curentul vine cu galme si e de calitate inferioara la sinusul modificat. Este foarte posibil ca unele motoare electrice sa nu porneasca  la sinus modificat, desi puterea invertorului ar corespunde pentru pornirea acestora. De asemenea unele aparate electrice si electronice sunt sensibile la interferentele create de sinusul modificat. Aici intra si frigiderele si aparatele cu microunde, dar nu numai.

De asemenea, multe aparate pe baterii, cum sunt telefoanele, tabletele sau laptopurile pot avea durata de viata scurtata sau incarcatoarele stricate de calitatea slaba a curentului produs de un invertor ieftin cu sinus modificat. Realitatea din teren este ca minim 5 din 10 invertoare pe care scrie sinus pur nu sunt sinus pur, iar producatorii si vanzatorii stiu asta. Insa se bazeaza pe faptul ca nimeni nu e suficient de dement ca sa puna osciloscopul pe invertor sa vada cum arata de fapt unda. La fel, aproape nimeni nu face legatura dintre cat de mult se incing telefoanele sau chargerele de laptop cand stau in invertor, efect care se produce si datorita curentului de calitate slaba, cu galme, care trece prin ele. Deci, ca si in cazul puterii, si sinus pur este de multe ori din pix. Ca sa avem un etalon, un invertor sinus pur de 1000w, cu peak de 2000w si randament real peste 90%, nu prea are cum sa fie sub 1300-1400 de lei decat de Black Friday, poate. La 300-400 de lei, ne-alegem cu un invertor relativ energofag, cel mai probabil cu sinus modificat, care va afecta notabil restul echipamentelor noastre electronice, dar o va face usor, incet, ardeleneste, pe termen lung. Asa ca tu, ca utilizator, nu o sa faci niciodata legatura dintre cauza si efect. Si, din nou, pe asta se bazeaza si producatorii sau vanzatorii: nimic nu sare in aer imediat, ci se degradeaza in timp, iar astfel devine greu de argumentat ca a fost invertorul de vina. Desi fizica nu prea minte. Ah si mai e un aspect important de retinut. In afara de invertoarele de foarte buna calitate, in general puterea va fi impartita intre prizele din invertor si nu va depasi 1500W per iesire. Indiferent ce promit producatorii, pentru consum sustinut (si aici nu vorbim de teste de un minut) si consumatori mai mari, e bine sa cauti un invertor care are terminale nu prize, la care sa construiesti un sistem de prize de 230v. Repet, depinde de la caz la caz dar generic cam pe aici se invarte treaba.

Ajungem la un aspect mai putin dezbatut, si anume consumul propriu si randamentul invertorului. Aici nici nu o sa imi bat capul sa ma uit la variante facute pe vapor, ca daca m-au mintit la sinus si la putere, la fineturi din astea cred ca ne pierdem cu totii timpul. Sa incepem cu dreptul si sa luam trei brand-uri mari, care sunt lideri pe piata: Mastervolt AC Master 1000, Dometic SinePower 1012 si Victron Phoenix 1200, trei invertoare de calitate care vin cu data sheets pe care te poti baza. La Mastervolt, consumul propriu in standby este declarat mai mic de 0,1A iar cand este pornit dar fara consumatori este mai mic de 1,5A cu o eficienta de 92% a conversiei de la 12 la 230v. Adaugam aici o distorsiune armonica totala sau THD de 3% si ±0.5 hertzi, deci valori super bune pentru un sinus pur de calitate. Mica paranteza, linia aia de la sinusul pur nu e nici ea perfecta. Are mici variatii care se numesc distorsiuni armonice si, cu cat valoarea e mai mica, cu atat e mai bine. N-o sa intram in subiect ca ajungem direct in Narnia, dar era important sa stim ce e THD-ul.  Continuand, pentru Dometic SinePower 1012 avem 350mA consum in standby, 1 amper in functiune si peste 90% eficienta, dar nu ne spune exact cat peste 90. Poate fi 90,5 sau 99%. Impresia mea e ca e peste 90 dar pana-n 91, ca tot marketing ii zice. Avem o THD de 5% si ±0.5 hertzi, deci marginal mai slab ca Mastervolt-ul din acest punct de vedere. Ultimul este Victron Phoenix 1200 care in data sheet declara o eficienta de 92%, un consum in zero load de 8w sau 0.6A aproximativ si in standby de 2w sau 0.15A aproximativ. In ceea ce priveste curentul avem un THD 2% si aceeasi jumatate de hertz variatie. 

Prin comparatie, toate aceste invertoare dau un curent infinit mai bun decat ce primesti acasa din retea de la Enel, Engie sau cu cine ai contract. Am vazut specificatiile, hai sa vedem si niste preturi orientative: Mastervolt AC Master 1000 este cam 2500 RON, Dometic SinePower 1012 este putin peste 2000 RON iar Victron Phoenix 1200 pe la 2200 RON, desigur in functie de unde te uiti. Acum, vazand specificatiile acestea pentru ceea ce putem numi 3 unitati din gama de top, sa ne intrebam… cam care sunt sansele ca un invertor de cateva sute de lei sa aiba 2-3000w Nominal (ca pe el sigur scrie 6000-7000w, de zici ca tine o scara de bloc), randament 95% – 96%, adica peste Victron, Mastervolt sau Dometic si sinus pur. Dar desigur, fara vreun data sheet, adica mergem pe incredere. Bun, stabilim ca sansele sunt zero, tinem un moment de doliu pentru vanzatori si importatori si ne vedem de treaba.

Sa ne intelegem, nu spun ca un invertor ieftin cu sinus modificat nu face ceva treaba si nici ca nu exista sinus pur o idee mai accesibil la pret, dar cu economii in alta parte, cum ar fi calitatea constructiei, puterea reala sau asa mai departe. Vrei sa bagi o lumina de camping in priza, o lada peltier sau un aparat de tantari este Super ok, iti faci treaba cu el. Dar va avea un randament extrem de slab si un consum propriu imens. Revenind la invertorul meu chinezesc cumparat in 2014, randamentul masurat in pajero a fost de 68% real, cu un consum propriu de 2.1A fara consumatori, vara. Adica pentru 10 amperi consumati, eu ma alegeam cam cu jumate, ceea ce nu este deloc grozav. Dupa cum ati vazut si voi, sistemele electrice pierd peste tot, de la pierderea din panoul solar in baterii, apoi in conversia 12-230, apoi eventual mai pierzi daca ai un laptop care converteste 230 in 18-19v sau care o fi tensiunea lui de functionare. Iar asta face invertoarele ieftine sa fie extrem de ineficiente. 

Pur si simplu e curent ars de pomana, care nu se duce nicaieri decat intr-un invertor incins cu ventilatoarele la maxim ca sa incerce sa faca fata. Asta este de fapt argumentul pe care incerc eu sa il fac, legat de calitatea unui invertor. O unitate buna te ajuta sa te bucuri de echipamentele tale si de curentul din sistemul offgrid. Una proasta te lasa pe-ntuneric rapid si ai sansa sa si strice ceva electronic prin camper. Si eu am folosit acest Well in Pajero, pentru ca nu aveam musai loc sa pun ceva mai mare la momentul respectiv. Dar l-am folosit stiind mereu dezavantajele sale si problemele care pot aparea. Adica, mai departe de incarcat iphone si foarte rar laptop, nu a prea avut de lucru. Ah da si am folosit lada cu Peltier de la Campingaz din episodul asta despre frigidere de camping.

In final, mai exista o strutocamile ca cea pe care noi o avem montata in Gloria care este un inverter-charger. Al nostru se numeste Victron Multiplus 2000, insa mai toti producatorii mari au cate o varianta. La Mastervolt se numeste  CombiMaster parca iar de la Dometic se numeste tot SinePower insa are alt cod de produs, desigur. Al nostru pastreaza aceleasi specificatii de la Phoenix, cu un randament de 92% dar o putere de 2kw (nominal, nu in peak). Ce il face sa fie diferit este faptul ca poate prelua din retea, atunci cand stai on camp sau cand bagi masina in curte, si poate incarca cu 2kwh bateriile. Multiplusul ne-a salvat pe noi de nevoia de a avea un alt device care sa indeplineasca acest task, deoarece din punct de vedere al vitezei, nimic nu se compara cu metoda asta de a incarca bateriile. Intr-o ora si ceva e bancul plin, considerand ca noi nu coboram sub 30% de cele mai multe ori.

Sigur, mai sunt si alte aspecte de discutat despre invertoare insa am vrut sa trec in revista cele mai importante lucruri. A iesit un episod mai lung si cu mai mult hate deoarece este probabil cel mai des cumparat produs si, in mod firesc, exista cei mai multi vanzatori care incearca sa vanda chestii de calitate inferioara si sa ofere specificatii inselatoare. Pentru oricine ar vrea sa conteste ce spun eu, putem oricand sa ne asezam la masa cu produsul si sa-l testam atat ca si eficienta, ca vedem totul prin SmartShunt-ul de la Victron din Sprinterul meu si pastram datele pe server ca sa fie publice, dar si sa-l punem pe un osciloscop ca sa vedem si noi sinusul ala pur de 3-4-7 kw la 400 de lei. Dar in load serios, ca la relaxare e usor. Am testat la cateva iar rezultatele au fost mai mult decat dezamagitoare. 

Acum ca am elucidat acest mister al invertoarelor bune sau rele, am incheiat partea de componente must have din camper. In episodul urmator o sa trecem in revista componentele nice to have, comunicare a sistemului pe 5g, monitorizare diversa, incarcare din alternator si tot felul de mici unitati auxiliare care pot face un sistem electric mai bun si te pot ajuta sa iti menajezi resursele.

Articolul Ce este si ce face un invertor? apare prima dată în Asociația CamperVan Romania.

In articolul cu numarul 4 al seriei, vreau sa vorbim despre o componenta importanta si anume controller-ul solar, care in esenta organizeaza energia venita de la panou pentru a o baga in baterii. Fara un controller, daca ai lega panoul solar direct la baterie ar merge putin iar apoi … bateria s-ar face popcorn.

Controllerele sunt de doua feluri: PWM si MPPT. Diferenta principala dintre ele este ca PWM sau Pulse Width Modulation este in esenta un intrerupator ceva mai destept – baga curent sau nu baga curent in baterii, folosind pulsuri. Odata „deschis” intrerupatorul”, bateria va trage voltajul panoului in jos si se va incarca. Acest proces se opreste cand PWM se inchide, de aici numele de pulse width modulation. Si se tot repeta procesul pana bateria e plina, marind intervalele de pauza pe masura ce voltajul bateriei creste. Acest tip de controller are nevoie de un panou cu un voltaj apropiat de cel al bateriei pentru a-si face treaba, aspect destul de important dar si care ne limiteaza notabil. Adica, pentru un sistem pe 12 volti, panoul trebuie sa fie pana in 20 volti aproximativ, ceea ce nu e grozav. Exemplu clar: Daca iei un panou de 100w la 20V si il pui intr-un controller PWM, acesta va cobori tot la 13V. Matematic, daca avem 100W la 20V, vor rezulta 5 amperi ora. Dar, pentru ca un PWM nu poate interveni in voltaj, avem 13v cu 5 amperi ora deci randamentul scade la 65%, hai 70% in cel mai optimist scenariu.

Daca ne uitam acum la cealalta varianta, MPPT sau Maximum Power Point Tracking, acesta functioneaza complet diferit. Daca PWM conecta si deconecta printr-un circuit bateria de panou, MPPT are doua circuite diferite. Acest controller notabil mai avansat coboara voltajul panourilor si se comporta ca un DC-DC Charger smart, mai ales in cazul sistemelor uzuale de 12v. Hai sa luam tot exemplul cu panoul de 100W de mai devreme ca sa vedem ce se petrece. In cazul lui MPPT, daca intra 100W la 20V, deci 5 amperi, acesta va scadea voltajul si va produce aproape tot 100W dar la 13V deci undeva pe la 7 amperi. Am facut aproximarile acestea pentru ca in orice proces de genul vor exista, in mod natural, niste pierderi. Poate 2 amperi nu par mult ca valoare, dar sunt relevanti ca si procent. Iar cand ai pe camper 300-500-1000w de panouri, diferenta de 30% de eficienta este mai mult decat relevanta. Ma rog, nu ajungi sa pui PWM pe sisteme mari, pentru ca nu-i gandit pentru asa ceva, tot la MPPT revii. Dar, ca idee, PWM e o tehnologie veche care nu prea-si mai are rostul decat pentru sisteme mici si de buget redus sau incarcari lente pe perioade lungi de timp (lumini de gradina si chestii similare)

Am incercat sa explic diferenta simplu, ca sa nu intram prea mult in tehnica, desi tot am facut-o putin. Cel mai relevant aspect este ca MPPT-ul are un randament cu aproximativ 30% mai mare decat pwm deci, fara indoiala, acesta este controller-ul pe care vrem sa il alegem. Trebuie insa avut grija, deoarece pe multe controllere chinezesti ieftine scrie MPPT dar … de obicei nu sunt.

Si MPPT-urile sunt de mai multe feluri. Personal eu folosesc un Victron Smart Solar 100-30, asta inseamna ca poate functiona la maxim 100V si 30Amperi. Sigur, fiecare producator o sa descrie diferit sau o sa aiba o terminologie diferite pentru modelele lor, dar la controllere Victron primul numar e voltajul maxim iar al doilea este amperajul maxim. Smart inseamna ca are bluetooth si ma pot conecta oricand la el ca sa vad istoricul, trendurile si ce se intampla in real time. Bonus, datorita setup-ului meu, pot sa vad informatia si de pe net cu ajutorului lui Cerbo GX prin VRM. As zice ca acesta este un sistem simplu si eficient. Exista si alternative, cum ar fi cele care preiau curent si din solar si din alternator, de la Epever, Renogy sau C-Tek sau Redarc. Recunosc, imi place ideea, mi se pare o solutie curata, simpla, care functioneaza atat ca un controller solar cat si ca un DC-DC de la masina. Dar, principial, ei tind sa ma feresc de chestiile care sunt all in one, deoarece atunci cand se strica, se strica tot, evident. Si, pentru siguranta, eu am ales sa folosesc un Victron Smart BMS CL100 ca sa incarc din alternator si SmartSolar pentru panou. Astfel, daca unul pica din orice motiv, ramai cu o posibila sursa de energie. Sub nici o forma nu spun ca sunt rele, din contra C-Tek si Redarc sunt niste producatori excelenti, mai ales pe partea de overlanding. Dar, am preferat sa le separ pentru linistea mea.

Un alt punct de atins aici este acela al instalarii si eficientei. La fel ca orice alt produs, controllerul are un randament care poate varia in functie de temperatura. Daca instalarea se face intr-un spatiu inchis, unde nu are loc sa se ventileze, poti avea surpriza sa vezi ori un randament mic ori sa se opreasca. De asemenea, nu toate MPPT-urile sunt construite la fel, de unde si diferentele de pret. Unele au randamente de 98% pana la temperaturi de 40 de gradele, altele pot avea si sub 90% in cele mai bune zile ale lor. E un aspect important pentru ca tot procesul prin care trece energia de cand vine de la soare pana ajunge in mufa ta de la iPhone implica niste pierderi. Iar echipamentele de calitate iti asigura tie pierderile cele mai mici. Daca revenim la PWM si ne gandim ca din 70% eficienta mai taiem vreo 10% cand e cald, mai bine-ti cumperi un dinam si bagi o ora de cardio, ca ai rezultate mai bune. 

Pe langa controller, trebuie cabluri, conectori, sigurante si tot felul de chestii si as vrea sa vorbim pe scurt si despre ele pentru ca sunt importante. In primul rand cablurile si conectorii, pentru ca mi-a ramas in minte o discutie de pe un grup de rulotisti unde cineva argumenta ca cele specifice pentru solar sunt scumpe. Se poate sa fie, dar cablurile dedicate au, pe langa o alta calitate, rezistenta crescuta la UV, care e un aspect foarte important. Cablurile normale se pot coace dupa doua-trei veri iar rezultatele pot varia de la nefunctionare la scurtcircuit sau incendiu. Deci, orice montati acasa, faceti cu produse dedicate. Tot legat de cablu exista un aspect de montaj pe care l-am intalnit mai mult in state si mai putin in europa. La multe sisteme am vazut o siguranta automata pusa pe traseul dintre panou si controller. Utilitatea pe care o vad eu este de a intrerupe curentul de la panou atunci cand vrei sa scoti bateriile, deoarece in principiu trebuie sa desfaci intai panoul si apoi bateriile. Altfel, fara o baterie conectata, ai sansa ca energia din panou sa faca un controller popcorn. Fie ca vrei sa desfaci sistemul ca sa opresti panoul sau sa protejezi de eventuale probleme de supratensiune, o siguranta aici nu strica. Maxim nu o folosesti niciodata, dar nu strica.

Bun, se pare ca am deslusit si acest mister al controllerelor solare. Deci, in seria asta, pana acum am vorbit de cum construim si dimensionam un sistem offgrid de camper, ce baterii exista si ce ar trebui sa cumparam, ce panouri solare si ce controllere sa alegem. Cred ca merita sa vorbim putin si despre invertorul 12v-230v pentru ca am gasit si acolo o gramada de mituri si idei preconcepute si e bine sa stim exact dupa ce ne uitam atunci cand dam banii pe un produs de genul. Pentru ca 2000w de la un invertor no name facut la gramada printr-un sat din China nu sunt chiar aceiasi 2000w de la un Renogy, Victron sau MasterVolt.

Articolul Totul despre controller-ul solar apare prima dată în Asociația CamperVan Romania.

Cea mai des pusa intrebare pe grupurile de campere sau rulote suna cam asa: „Daca pun un panou de x watts si o baterie de y amperi, imi ajunge un weekend?”

Si eu vin si intreb… ajunge ca sa ce? Vrei sa tii doua telefoane la incarcat si o lumina sau vrei sa incarci biciclete electrice, sa te uiti la televizor si sa sudezi? Orice sistem offgrid sau offcamping trebuie gandit incepand de la consumatori si timp de utilizare, niciodata de la resurse. 

Calculul nu e greu, dar sunt cateva lucruri de luat in considerare: cat consuma fiecare aparat? In principiu scrie pe ele, majoritatea fiind pe 12V, dar vei avea consumul exprimat in amperi sau watt ora. Astfel, daca pe frigider scrie 3 amperi, inmultesti 3 amperi cu 12 volti ca sa afli cati watts consuma, adica 36wh. Adica, pentru functionarea pe 24 de ore, ajungi la 24 de ore ori 36wh, 864wh pe zi. Astfel, pentru a tine un frigider 2 zile de weekend, ai nevoie de 1,7kwh energie sau putin peste 140 amperi ora.

Clar, nu toate echipamentele merg constant. Daca ai o banda de led care e folosita doar 4 ore noaptea si consuma un amper ora, sau 12 wh, inseamna 4 ore ori 1 amper ori 2 zile ori 12 volti, 96wh sau 8 amperi ora, in functie de cum vrei sa exprimi treaba. Dar, de regula, trebuie sa le iei pe toate si sa faci un calcul realist si in nici un caz unul optimist, la modul „lasa ca nu consum atat”. De obicei consumi, si uneori chiar mai mult, si nu e nimic mai nasol decat sa ramai fara curent in concediu.

Acum, ai aproximat pentru frigider, lumini, blender, invertor, televizor, telefoane, pompa de apa si tot ce mai exista prin camper si vei folosi si sa presupunem pentru usurinta ca ne-au rezultat 2500w consumati in 2 zile, ipotetic. Trecand la pasul urmator, hai sa vedem de unde luam curent si cum il punem inapoi. O sa fac un alt episod despre diferitele tipuri de baterii si diferentele dintre ele, dar pentru acest caz, sa presupunem ca lucram cu o varianta ieftine de baterii cu gel, cea mai ieftina posibil. Bateriile cu gel pot fi descarcate pana la 50% din capacitatea lor, deci daca am avea o baterie de 100Ah sau 1280wh, real poti descarca din ea jumatate deci ai 50Ah utili sau 640wh. Daca depasesti o data nu e chiar o drama, insa descarcari repetate sub acest procent vor duce la deteriorarea prematura a bateriilor. Deci, daca vreau sa am energie pentru tot weekendul, as avea nevoie de aproximativ 400Ah sau 5120wh din care sa trag energie constant. Dar mai avem aspectul de reincarcare.

Iar aici intervine panoul. Sunt multe de povestit despre panouri si voi dezbate si partea asta separat dar, ca sa tinem lucrurile simple, o sa luam ca referinta un panou de 300w standard de ferma. Cu o medie de 3-6 ore de productie reala, din experienta proprie acest panou incarca undeva intre 1000 si 1500wh intr-o zi. Sigur, poate varia daca sunt nori, daca e prea cald, daca e panoul curat sau sub un unghi favorabil. Dar daca am lua o medie anuala, as zice 1280wh, ca sa fie si matematica usor de facut. Deci, intr-o zi buna, un panou de 300w poate produce suficient de mult incat sa compenseze pentru ce consumi. In varianta cea mai economica deci, pentru un setup super elementar de weekend, ai avea nevoie de un panou de 300w, 2 baterii de 100Ah sau 1280wh fiecare, astfel incat sa ajungi aproape de 50% cu consumul si un controller solar MPPT.

Exemplul este de rudimentar pentru a prezenta metoda de calcul. In principiu, intr-un sistem mai bun vei avea si control bluetooth de exemplu, pentru a vedea ce consumi, cu cat incarci si cate ore aproximativ poate functiona sistemul tau in regimul actual. Cum am tot povestit, noi in Sprinterul nostru 4×4 avem 320Ah de litiu de la Victron, un Smart Solar 100/30 cu bluetooth si un singur panou de 300w. In general, daca il tinem curat, acesta ne asigura curent fara mari drame pe toata perioada verii. Desigur, aici intervine si bancul de baterii pe litiu si restul componentelor, dar asta-i o poveste pentru alt episod.

Hai sa recapitulam cum gandim un sistem pentru rulota sau autorulota, deci: Pasul 1, vedem ce consumatori avem. Pasul 2, estimam cat timp stau acesti consumatori porniti. Pasul 3, calculam cam cat ar trebui sa fie un banc de baterii care ne tine sistemul fara incarcare. Pasul 4, vedem cate panouri solare si de ce fel putem pune pentru a compensa consumul. Pasul 5, punem totul pe hartie si vedem ce rezulta. In final, hai sa va dau si varianta cea mai des intalnita si care functioneaza pentru o buna parte din cazuri: un panou de 300w sau mai mare daca puteti gasi, un MPPT dimensionat corect cum e un Victron Smart Solar 100/30 si o baterie pe gel de 220Ah, tot de la Victron Energy. Acesta a fost primul meu setup din sprinter si m-am descurcat foarte ok cu el 2 veri. 

In articolele viitoare o sa povestim despre tipuri de panouri dar si despre tipuri de acumulatori. Sunt multe de povestit asa ca fiecare va avea articolul sau dedicat. Asa ca daca vreti sa fie cat de cat clar cum se construieste un sistem fotovoltaic de camper si in ce merita sa investiti cand vine vorba de componente, urmariti blogul si inscrieti-va la newsletter.

Articolul Cum dimensionezi un sistem fotovoltaic? apare prima dată în Asociația CamperVan Romania.

Daca vrei sa stai offgrid, intr-un fel sau altul trebuie sa ai de undeva curent pe care sa-l poti consuma. Ca vrei o lumina ca sa citesti, priza pentru laptop sau sa-ti incarci telefonul, energia aia trebuie sa vina de undeva. Iar in acest articol vreau sa vedem de unde vine energia, cum se stocheaza si cum se consuma din diverse tipuri de baterii. Sa le trecem in revista in prima faza si sa vedem cu ce ramanem real: 

Avem bateriile normale de masina cu plumb, apoi avem deep cycle gel, bagam in lista si litiu-ion desi meh si litiu fier polimer sau lifepo4. Bateria pe plumb pica, e gandita pentru tractiune, adica sa-ti dea curent sa pornesti masina. Nu este gandita pentru consum constant si se va deteriora repede. Mai scapam si de Litiu-ion pentru ca nu-s chiar uzuale si sunt destul de periculoase, uneori avand niste reactii exoterme destul de interesante si violente. Ramanem pe masa cu deep cycle si lifepo4, caruia-i vom zice litiu de acum pentru usurinta.

Bateriile le vom compara dupa cateva criterii: pret de achizitie, greutate, durata de viata, numar de cicluri si DoD sau depth of discharge, productie totala. Sigur, putem merge mult mai in detaliu dar am zis sa ne concentram doar pe cele mai importante chestii. As face o mentiune aici, ca vom vorbi de baterii cu litiu de serie si nu variante de celule cu balansare aftermarket sau solutii DIY. Sigur, se pot face, dar e o bataie de cap si 3 din 5 oameni pe care ii cunosc si care si-au facut au probleme cu ele. Astfel, pentru a pastra echilibrul, luam 2 baterii de la acelasi producator si le comparam. 

O sa alegem un Victron AGM de 100Ah si un Victron LiFePO4 de 100Ah de asemenea, adica 1280Wh sau 1,28kWh. Sigur, primul lucru pe care il vom observa este costul de achizitie foarte, foarte diferit. Pe site-ul celor de la Darcom Energy, varianta AGM este 1800 RON iar cea cu litiu 7100 RON si de aici se cam separa treburile rapid. Urmatoarea diferenta usor de intuit are de-a face cu greutatea si gasesc ca este un aspect extrem de important pentru un camper. In cazul variantei de 100Ah, litiu este sub jumatate din greutatea AGM-ului. Pe masura ce cresc capacitatile, diferenta ajunge sa fie 1 la 3 sau chiar 1 la 4, bateriile deep cycle de obicei fiind destul de grele. O sa revenim la problema greutatii in raport cu Depth of Discharge, pentru ca e un aspect foarte important. Deci am stabilit pana acum ca litiu e mai usor si mai scump. Astea le numim observatii empirice elementare.

Trecand mai departe, ajungem la durata de viata ca numar de cicluri, care este influentata de acest Depth of Discharge. Un acumulator deep cycle are un DoD optim de 50%. Asta inseamna ca din 100Ah din bateria noastra etalon, putem folosi 50Ah inainte sa inceapa sa se degradeze destul de serios. In Data sheet-ul de pe site-ul Victron, ne informeaza ca la 50% discharge noi avem 600 de cicluri de baterie. Bun. Deci in viata acestei baterii, noi putem folosi de 600 de ori cate 50Ah. Ca sa pastram un echilibru, ramanem tot la 50% DoD si ne uitam ce scrie in Data Sheet-ul pentru litiu. Pentru aceleasi specificatii, la varianta 2022 a bateriilor, cu un DoD similar, aceeasi baterie suporta 5000 de cicluri de incarcare, deci de 8,3 ori mai multe cicluri. Insa aceasta nu e cea mai relevanta trasatura a acestor baterii, sau in general a litiului, ci faptul ca suporta un DoD de 80%, unde au 2500 de cicluri. Deci, spre deosebire de o deep cycle de unde poti trage 50Ah dintr-o baterie de 100Ah, aici poti trage 80Ah dintr-o baterie de aceeasi capacitate. Durata de viata normala a unei baterii cu gel este 5-7 ani, pe cand durata de viata a unei baterii cu litiu este de 15-20 de ani, deci adaugam si asta la lista de diferente notabile.

Si aici revenim la greutate, pentru ca noi initial am calculat greutatea la achizitie, cea care defineste cat platesti la FAN Courier ca sa iti ajunga bateria acasa. Insa acum, cu noile date, calculam in functie de energia disponibila. Daca din bateria cu litiu putem scoate 80Ah si are 15 kg, pentru a scoate aceeasi energie din gel avem nevoie de un acumulator de 160Ah care cantareste 47 kg. Si iata ca am mai adaugat o bila neagra la gel, sau alba la litiu, sau cum vrei sa ii zicem.

Cu toate aceste informatii, mergem iar la costuri si sunt doua aspecte importante: pretul pe kWh la achizitie si pretul pe kWh pe toata durata de viata a bateriei. Clar, la achizitie gelul castiga detasat cu 1400 RON per kWh pe cand litiu sare de 5500 RON per kWh. Revenim un pic la numarul de cicluri si DoD ca sa calculam pretul pe kWh pe viata. Luam strict DoD 50%, si pentru gel vom avea 50Ah adica 0,6kWh x 600 cicluri deci 360kWh pe toata durata vietii. Pentru litiu avem 50Ah, deci aceiasi 0,6kWh x 5000 cicluri deci 3000kWh pe toata durata vietii acumulatorului nostru. Impartim la pretul de achizitie si ne rezulta ca gelul are un cost de 5 lei pe kWh iar litiu de 2,36 lei pe kWh, deci mai putin de jumatate.

Recapitulam: cost de achizitie, 1-0 pentru gel. greutate 1-1, recupereaza litiu, DoD 2-1 pentru litiu. Cicluri de viata 3-1 pentru litiu. Pret per kWh achizitie, punct pentru gel, deci 3-2. In final Pret per kWh pe perioada de functionare, 4-2 pentru litiu. Si mai era diferenta de durata de viata de la … hai sa zic 7 ani la gel, ca ma simt darnic, si 15-20 de ani la litiu. Deci 5-2 si s-a incheiat meciul. Sunt de acord ca aceasta varianta are un pret de achizitie mai mare, insa am demonstrat impreuna ca, de fapt, iesi mai bine la orice capitol relevant. De multa vreme ma tin sa pun pe hartie calculele astea. Sunt sigur ca pe ici pe colo m-am exprimat gresit, am zis watts in loc de watts ora sau te miri ce. Sunt sigur ca vom afla impreuna unde am gresit, din comentarii. Dar imi doream foarte mult de acopar mai in detaliu acest topic pentru ca, mai mult decat orice altceva, bateriile din gloria the sprinter au starnit reactia clasica: Sunt scumpe domne. Deci, per total, pot sa spun cu certitudine ca nu, nu sunt deloc scumpe prin comparatie cu niste baterii pe gel. Si inca nu am intrat in detalii despre cum se incarca si se descarca, acolo e alta drama fantastica pe care vreau sa o discut intr-un episod viitor, notabil mai geeky decat asta. Dar bateriile astea sunt definitia expresiei „Sunt prea sarac sa-mi cumpar lucruri ieftine”

Acum ca am vorbit despre cum dimensionezi un sistem si ce baterii pui, in urmatorul blog o sa povestim despre panourile solare si controllerele care … ma rog … le controleaza. Si acolo avem de despicat firul in patru si e un aspect la fel de important ca cel al bateriilor. Sper ca v-a placut textul si sper sa ne citim cat mai curand!

Articolul Despre bateriile din Camper apare prima dată în Asociația CamperVan Romania.

Din punctul meu de vedere, tot ce inseamna offgrid se bazeaza pe energie solara. Sigur, exista si cazuri in care offgrid se face cu generator, dar nu prea fac subiectul disutiei noastre. Dar, daca ne bazam pe energie solara, trebuie sa o captam cumva si sa o bagam in baterii. Azi vreau sa vorbim strict despre panouri iar in episodul viitor sa abordam tema controller-ului solar, pentru ca si acolo este o aventura. Nu o sa vorbim insa despre brand-uri. Exista atat de multe variante de la Victron, LG, Canadian Solar, Nitecore, Poweracu, Solaewatt si tot apar si apa. In principiu diferenta dintre cele ieftine si scumpe o sa fie durata de viata si randamentul real. Dar, pentru sisteme asa mici ca un camper, parerea mea e ca sunt irelevante diferentele. Pentru o ferma cu mii de panouri, nu sunt dar in studiul nostru de caz, impactul generat de diferenta de calitate cred ca este minimal. 

Panourile sunt de multe feluri, flexibile, semiflexibile, rigide, monocristaline, policristaline, amorfe sau powerfilm si tot asa. Si, pe cat de multe feluri sunt, pe-atat de multe puteri pot avea. Si evident, vine intrebarea: care-i bun pentru mine? Iar ca sa raspundem la asta trebuie sa vedem ce vrei sa faci cu el, ce spatiu ai sa il pui si ce trebuie sa alimenteze. 

Prima diferenta importanta intre panouri este constructia: Rigid, flexibil, semiflexibil. Cele rigide sunt varianta cu rama metalica, ce se prind cu bride sau suruburi pe camper, roofrack-ul van-ului sau portbagaj. Cele semiflexibile se prind cu un dublu adeziv deja existent sau care se poate aplica, direct pe caroserie sau pe elementele unde incape. Iar cele flexibile sunt cumva destinate overlanding-ului. Sunt mici, se impaturesc, pot avea puteri foarte rezonabile si se scot cand campezi. Personal, pe Gloria, noi avem un panou de 300w rigid prins cu 6 bride serioase pe roofrack, ca sa nu plece nicaieri. In principiu, varianta asta e super ok pentru mai toate nevoile noastre. Variantele semiflexibile sunt poate cele mai slabe in lista deoarece au durata de viata cea mai mica si se incing cel mai mult. Pe scurt, daca nu vorbim de un semiflexibil amorf se calitate foarte buna, nici nu mi-as bate capul sa ma gandesc sa montez asa ceva pe vreun camper sau masina de overland. Vom reveni si vom detalia un pic mai incolo toate motivele pentru aceasta observatie. Ultimele sunt panourile flexibile care au castigat foarte mult teren in ultima vreme, atat prin faptul ca se pot strange foarte usor, dar si pentru ca au un randament foarte bun si pot fi repozitionate in functie de soare, spre deosebire de variantele anterioare care, in principiu, cam stau locului.

Mai departe avem monocristalin, policristalin, amorf sau powerfilm. Pe scurt, pe termen lung, varianta monocristalina este cea mai scumpa per w dar cu dimensiunea cea mai mica pentru putere echivalenta. In general sunt rigide si, la fel ca si varianta poli, nu apreciaza in mod special temperaturi foarte ridicate (peste 25-30 de grade). Diferenta principala dintre mono si poli are de-a face cu forma cristalelor. In cazul lui mono, dupa cum spune si numele, vei avea un singur cristal, pe cand in cazul unui panou poli, panoul va arata oarecum ca un geam spart. Aceste inconsistente in forma cristalelor fac electronii sa ramana pe alocuri blocati intre cristale si duce la o eficienta ceva mai scazuta. Dovada este faptul ca un panou policristalin va fi cu aproximativ 25% mai mare decat unul monocristalin de aceeasi putere. Cel mai mare dezavantaj al acestor tipuri de panouri este scaderea randamentului la caldura. Un panou are nevoie de lumina, nu de caldura pentru a functiona, iar temperaturile de 40-50 de grade la care ajung vara panourile le scade eficienta cu pana la 20%. Si aici revin la ideea de rigid montat versus semiflexibil lipit. Faptul ca cel rigid are loc sub el pentru ventilatie si pentru a se raci ii asigura atat un randament superior cat si o durata de viata notabil mai mare. Panourile amorfe sunt, cel putin azi, cele mai eficiente din punct de vedere al randamentului in toate situatiile de iluminare dar si din punct de vedere al temperaturilor de lucru, avand complet alt principiu de functionare decat cele traditionale. Dar, aceasta eficienta vine cu niste minusuri, cum ar fi un pret si o dimensiune mult mai mare pentru aceeasi putere. Traditional, deci, panourile monocristaline rigide sau flexibile sunt cea mai buna varianta daca luam in considerare pret de achizitie, randament si durata de viata.

Hai ca am intrat prea adanc in probleme tehnice. Sa ne relaxam acum cu niste matematica, normal

Evident, pornim de la intrebarea clasica: „De cat trebuie sa fie panoul meu pentru rulota?”. Pai, daca e sa o luam cat mai simplu si usor, raspunsul meu o sa fie intotdeauna: pune cel mai mare panou care incape. N-am auzit pe nimeni sa spuna „Uite-am pus doua panouri dar trebuia doar unul”. Mai degraba am auzit „N-a bagat panoul suficient, pe cale de consecinta nu e curent, deci e berea calda”. Dar, lasand sfaturile mele nesolicitate la o parte, hai sa vedem cum calculam real un consum. Pai, hai sa pornim ca in primul clip, de la cat consumam zilnic. Avem …. cat zisesem acolo, parca 1280Wh parca. Ne uitam la numarul de ore de stralucire a soarelui pe zi, pentru fiecare luna in care iesim, cu aproximatie si taiem cam la jumate. Deci, daca as merge in Iunie cand am sa zicem 6 ore de soare, avem 1280 impartit la jumatate din orele de soare, adica la 3. Rezulta un panou de 426w care ar putea sa umple la loc tot ce consum eu intr-o zi de stat offgrid. Exista multiple variante de calcul, unde nu se reduce la 50% ci la 70% sau 75% dar mie-mi place sa fiu conservator si sa gandesc un sistem care sa ma ajute mai mult decat estimez ca am nevoie. Si putem vedea treburile astea. Daca intram pe bluetooth si ne conectam la controllerul Smart Solar sau pe VRM, putem vedea un istoric foarte detaliat si putem calcula exact ce productie avem. In cazul meu, un panou de 300W imi produce undeva intre 1 si 1,5Kwh intr-o zi insorita. Desigur, am avut zile cand nu a produs nici 300w si, de fapt, de alea trebuie sa avem grija. Ca pe soare se descurca toata lumea. Deci, cred ca am elucidat si acest mister.

Voiam sa discut si despre chestiile conexe cum ar fi cabluri, presetupe, conectori si sigurante dar, ca sa nu ne lungim prea tare, hai sa lasam aceste detalii pentru episodul despre controllerele solare. Important azi era sa vorbim doar despre panouri. Daca ar fi sa simplificam si sa alegem ceva concret dupa toata discutia, recomandarea mea ar fi un panou monocristalin rigid pentru rulote, autorulote sau van-uri si, pentru ca in general spatiul e un subiect sensibil la overlanding fara indoiala un flexibil monocristalin, cum ar fi Dokio de 220w care mi se pare o varianta excelenta spentru masinile de overlanding. Sper ca v-a placut articolul si … in urmatorul, citim despre controllerul solar care ne ajuta.

Articolul Alegerea panoului solar pentru autorulotă apare prima dată în Asociația CamperVan Romania.